De ziua lor..

Şi se face că am o cursă internă,intr-o seară.

Avionul nostru plin. De la imbarcare văd nişte tineri,un baiat şi o fată până in 20 de ani,vorbăreţi ca două vrăbiuţe. Închid uşa şi incep anunţurile, in care spun clar şi răspicat: " telefoanele mobile trebuie păstrate inchise pe toată durata zborului, iar pe timpul decolării şi aterizării nu utilizaţi echipamente electronice portabile". Adică nu fă poze,nu sta cu căştile in urechi ascultând muzică...etc.

Observ tinerii cei doi că mă urmaresc intruna cu privirile. Îi las in pace şi imi văd de decolarea mea. Mă aşez pe locul meu. Este ora 23. Pasagerii in mare parte moţăie liniştiţi,eu diminuez lumina in cabină pe timpul decolării. Incepem goana pe pistă,ridicăm botul avionului şi ţâşnim in noaptea intunecată.

Moment in care, eu stând pe locul meu şi aşteptând să ne ridicăm, observ bliţuri de aparat foto in cabină. Ridic privirea şi observ tinereii făcând poze in neştire. Eu confuz. Oare să nu fi spus anunţul cum trebuie?
Mă ridic incet şi apar ca o nalucă lângă ei:

- Ce faceţi voi acolo?
-Poze...
-Telefoanele mobile trebuie păstrate inchise,cred ca am fost destul de clar în anunţ. Vă rog să mi le predaţi,veţi primi doar cartela. Conform regulamentelor,am dreptul să le confisc. Fac raport şi telefoanele sunt confiscate.
- Vă rugăm să ne scuzaţi dar nu am ştiut.
-Cum nu aţi stiut? Doar am spus clar in anunţ.
-Vă rog să-mi prezentaţi boarding pass-urile voastre,repede.

Copiii muţi şi speriaţi mi-au arătat cele cerute şi îmi spuneau ca nu au mai fost cu avionul şi că nu au ştiut. Eu diavol cum eram mă făceam că nu pricep.

Dupa vreo 10 minute, timp în care copiii au stat cuminţi, mă gândeam eu...hai să-i las in pace...le dau telefoanele, că oricum i-am speriat rău, şi le spun să fie mai atenţi pe viitor.

Merg la ei. Se uită speriaţi. " Oare ce ne-o mai spune,ăsta?"

Şi grăiesc: "-Acum nu vi le iau,dar data viitoare vi le confisc."

Ei fericiţi se uită la mine cu ochii mari şi fata zice:" -Ştiţi,e ziua noastră şi ne-am facut cadou unul altuia un zbor cu avionul,că am vrut demult să zburăm şi acum am prins ocazia"

In acel moment m-am inmuiat de tot şi in gândul meu imi spuneam că sunt cel mai josnic om, să stric eu distracţia şi fericirea porumbeilor ăstora.

I-am poftit să ia loc pe primul rând să poată vedea mai bine pe geam şi le-am dat sucuri şi câte o prajiturică.

Mi-am zis în sinea mea că ar fi foarte draguţ să-i duc să vadă şi cabina de pilotaj, că sigur şi-ar dori asta. Am sunat la comandat,i-am spus despre ce e vorba şi mi-a spus sa-i poftesc inăuntru.
Erau in culmea fericirii.

Comandantul meu,om foarte amabil, le-a arătat toate aparatele şi ce fac ele şi au fost atât de absorbiţi încât nu i-am putut lua de acolo. Când au ieşit erau atât de pierduţi incât mi-au mulţumit intruna şi m-au luat in braţe.

Inainte de aterizare m-au intrebat dacă nu mai dăm o tura,macar 5 minute de zbor in plus.

Am rămas surprins după această experienţă. Mai sunt oameni care sunt captivaţi de zbor şi care chiar simt că zboară. In aterizare am respirat adânc să văd dacă mai simt ceva. Din păcate,nu am mai simţit nimic.

Rutina,bat-o vina.

Mama lui de SIGMET!!!

SIGMET este un avertisement meteorologic dat de către dispeceratul de zbor avioanelor care se pregătesc să decoleze.

Pe cursa mea la acest capitol nu apărea nimic. Deci,aparent urma să am o cursă liniştită fără evenimente meteo semnificative. SIGMET ar fi tradus ca Significant Meteorological Information care cuprinde cenuşa vulcanică,grindina,furtuna..etc.

Decolăm frumos fără nicio problemă. Era seară,ziua se invăluia cu noaptea. Era tot ce aveam nevoie,nu era nimic in jur care să anunţe că vremea s-ar schimba. Semnalul "legaţi centurile" se stinge moment in care eu fac anunţ către pasageri să-şi păstreze centurile cuplate pe perioada in care sunt aşezaţi.
Intru in flight deck să intreb piloţii mei draguţi dacă vor ceva. Arunc un ochi pe geamul lor in faţă şi observ un orizont intunecat,negru şi supărat. Observ şi radarul care afişeaza pe monitor porţiuni mari albe care inseamnă nori turbulenţi. Comandantul imi spune ca vom avea turbulenţe moderate spre severe daca trecem prin acel nor şi ca vom incerca să-l ocolim.

Mă intorc in cabină la pasageri. Pasagerii mei,oameni de afaceri erau foarte relaxaţi,citeau presa cu ochelarii pe nas,îi servesc cu ce trebuie şi se asează inapoi comod la cititul lor. Diminuez luminile din cabină în aşa fel incât să nu fie deranjante şi rasfoiesc cu colega mea nişte reviste. În timp ce citesc arunc un ochi pe hublou si observ in capătul aripii,unde e lampa de control de culoare verde şi care pâlpâie o data la 5 secunde,stropi uriaşi de ploaie. Afară era o furtună puternica,heavy rain. Mă intorc la cititul meu,liniştit. Mă aplec la sertare să scot o sticlă cu apă moment in care aud foarte incet niste zgomote mici in fuselajul avionului pe partea dreaptă. Mă ridic incet şi mă apropiu de hublou. In secunda urmatoare aveam in faţa ochilor un bulgare mare de gheaţă strivit de hublou. ....şi a inceput prin a lovi violent avionul si motoarele care şi-au diminuat tractiunea. Am inceput să zburăm haotic...sus-jos,stânga-dreapta dar numai drept,nu. Luminile se stingeau şi se aprindeau in flash-uri. Doamnele sensibile ma intrebau cu o voce tremurândă,ce se întâmplă. Eu ii asiguram prin interfon că e doar o mică grindină şi să-şi fixeze centurile strâns pe talie. In tot acest timp zgomotul puternic făcea comunicarea foarte grea iar eu mă ţineam cu mâinile de centuri si de marginea scaunului. Sun comandantul. Nu-mi răspunde. Se auzeau lovituri mai mari şi mai mici din toate direcţiile. Eu in schimb eram cu genunchii inmuiaţi de teama unui dezastru produs la motoare...turbina avariata,palele sfaramate,gauri in fuselaj sau geamuri sparte,depresurizări. De toate imi treceau prin minte. Aproximativ două minute a durat nebunia. După ce s-a potolit eu zâmbeam forţat asigurând pasagerii că a trecut iar comandantul m-a sunat să mă intrebe daca suntem bine şi dacă observ ceva in cabină sau afară la aripi şi motoare.

Ajunşi la sol a trebuit să schimbam avionul. Avea totuşi nişte stricăciuni,după cum spuneau cei de la mentenanţă.

Pasagerii ne-au mulţumit şi mi-au strâns mâna. Mama lui de SIGMET.

Zboruri fără grindină vă doresc.