miercuri, 31 martie 2010

Remember Baloteşti!


Azi se împlinesc 15 ani de când cea mai mare catastrofă aeriană,petrecută în România a separat aviaţia românească în două: înainte şi după Baloteşti.

Pe 31 martie 1995 o cursă Tarom cu destinaţie Bruxelles,decola de pe aeroportul Otopeni,pentru ultima dată.
Ciudat a fost numărul mic de pasageri,49 intr-un avion de peste 200 de locuri. 7 insoţitori tineri si profesionişti şi-au incheiat atunci ultimul zbor.

Supoziţii si păreri au fost multe cu privire la acest accident,însa una neoficială a inceput sa circule şi sa ridice intrebari multe: un atentat. Aceasta variantă circulă şi astazi.

În realitate nu vom şti niciodată ce s-a întâmplat atunci.

Ne pare rău pentru colegii noştrii şi pomenim de ei pentru că nu există coşmar mai mare în aviaţie decât să ştii ca au fost colegi de-ai tăi care şi-au incheiat ultimul zbor in felul acesta.

In memoriam.

sâmbătă, 13 martie 2010

Hai cu elicea!


Şi pentru ca am fost promovat Şef de cabină trebuia să şi incep nişte zboruri cu instructor lângă mine.

Şi am inceput cu nişte curse cu un avionaş de 40 de locuri,cu elice,un fel de bussines jet,cursă regională la Veneţia. Tocmai pe viscolul de luni,eu obişnuit cu colosurile de 300 de locuri,m-am trezit intr-un ţânţar din acesta zburător.
Interesant că bătea vântul cu putere,viscolea zăpada şi am decolat fără nicio problemă. Piloţii mei au fost foarte cuminţi. Nu mi-au cerut mancare şi nici cafea. Le-am spus " eu am pasageri full,n-am timp de voi,mai târziu" şi nu au comentat.

Pasagerii foarte drăguţi şi foarte respectuoşi. Probabil pentru că era atmosfera mai intimă şi i-am dresat de la urcare. Am zburat la 6.000 m ,asta inseamnă mai puţine radiaţii cosmice. Ah...si se spune că daca zbori des cu avionul,bărbaţii pot avea probleme cu potenţa. Tocmai ce văzusem o reclamă la Entran. O să-mi iau masuri de precauţie.

Avionul mic,intim şi cochet,mi-a plăcut foarte mult şi mi-am spus ca voi fi mulţumit de el pe viitor mai ales ca imi zornăiau elicele intr-un mare fel in urechi. Dar trec peste acest impediment când mă gândesc la salariul şi la indemnizaţia care o iau când fac aceste curse regionale.

Despre pasageri nu am ce să spun pentru ca au fost cuminţi şi nu au scos perle,însă nu cred ca acestea vor întârzâia sa apară.

Până atunci,zboruri frumoase fără turbulenţe. Mari.

marți, 2 martie 2010

De sâmbătă seara...

Sâmbătă seara am zis cu amicii să ieşim în oraş,că deh...de ce să stăm acasă? După cum ne-am obişnuit în fiecare sâmbătă facem turul cluburilor şi masuram pulsul oraşului din maşină.

Poftim pe la Belagio..! De la intrare câţiva cocalari cu clatite la ceafă făceau pe "badi garzii". Aveau lanţuri groase din metal care imitau haurul,tricouri mulate care descopereau buricul paros si evidenţiau cele 3 burţi sau rândurile de burţi. Evident ei ne priveau superior ,noi ne prezentam firavi,subtirei şi cu talii de viespi.

Am trecut şi de filtrul de la intrare...simţindu-mă in filtrul aeroportului Otopeşti...eram masurat din cap până in picioare.

Surpriză mare inăuntru. Toate fătucile ciuguleau tacticos limonadă cu paiul şi ţineau tigara deasupra umărului. Puteam observa cu uşurinţă scrumul de pe umăr. Fetele erau după ultima modă.

Adica imbrăcate dezbracat. Cu o bluziţă de la Mango,cumpărată din "mol plaţa" duminică după masa când sunt plimbate de către ţopârlani galagioşi şi greţoşi.

Rochiile sclipicoase cu vedere la bunătăţi iti luminau faţa facându-te să le confunzi cu spotul luminos al clubului. Tencuiala sănătoasă pe feţele gingaşe era şi ea prezentă.

Mersul de felină,exersat incă de acasă si pozele facute in toaleta clubului le deosebesc de departe ca fiind nişte căţele in calduri puse la agăţat fraieri care să pompeze Jack şi Jonny,bărbaţii vieţii lor.

Genţile brănduite...Şanele,Vuitoane,rochii de la Gianii Vândsacii,Robert Callu,Iv sa Noit,Pradă au făcut paradă iar culorile curcubeu ne-au făcut ochii să joace.
Se deosebeşte piţipoanca ahtiată dup€ maşini, modelul clasic. Ea are Merţ. Dacă n-are ea, găseşte pe cineva care să aibă. O vezi cu cerceii covrig şi cu o şapcă în cap, prin trafic. Botul ţuguiat şi ochelari de soare mari. Dă cu Grebla e prezent în laterale, pe ramele ochelarilor. Ascultă manele sau haus la maxim, să se vadă că are gusturi. O adevărată enciclopedie muzicală. Cine are de pierdut? Doar un brand.


Vreau să văd toate fetele,sus pe baaar...să le văd la toate ţâţele ...cum saaar.