sâmbătă, 17 aprilie 2010

Mama lui de SIGMET!!!


SIGMET este un avertisement meteorologic dat de către dispeceratul de zbor avioanelor care se pregătesc să decoleze.

Pe cursa mea la acest capitol nu apărea nimic. Deci,aparent urma să am o cursă liniştită fără evenimente meteo semnificative. SIGMET ar fi tradus ca Significant Meteorological Information care cuprinde cenuşa vulcanică,grindina,furtuna..etc.

Decolăm frumos fără nicio problemă. Era seară,ziua se invăluia cu noaptea. Era tot ce aveam nevoie,nu era nimic in jur care să anunţe că vremea s-ar schimba. Semnalul "legaţi centurile" se stinge moment in care eu fac anunţ către pasageri să-şi păstreze centurile cuplate pe perioada in care sunt aşezaţi.
Intru in flight deck să intreb piloţii mei draguţi dacă vor ceva. Arunc un ochi pe geamul lor in faţă şi observ un orizont intunecat,negru şi supărat. Observ şi radarul care afişeaza pe monitor porţiuni mari albe care inseamnă nori turbulenţi. Comandantul imi spune ca vom avea turbulenţe moderate spre severe daca trecem prin acel nor şi ca vom incerca să-l ocolim.

Mă intorc in cabină la pasageri. Pasagerii mei,oameni de afaceri erau foarte relaxaţi,citeau presa cu ochelarii pe nas,îi servesc cu ce trebuie şi se asează inapoi comod la cititul lor. Diminuez luminile din cabină în aşa fel incât să nu fie deranjante şi rasfoiesc cu colega mea nişte reviste. În timp ce citesc arunc un ochi pe hublou si observ in capătul aripii,unde e lampa de control de culoare verde şi care pâlpâie o data la 5 secunde,stropi uriaşi de ploaie. Afară era o furtună puternica,heavy rain. Mă intorc la cititul meu,liniştit. Mă aplec la sertare să scot o sticlă cu apă moment in care aud foarte incet niste zgomote mici in fuselajul avionului pe partea dreaptă. Mă ridic incet şi mă apropiu de hublou. In secunda urmatoare aveam in faţa ochilor un bulgare mare de gheaţă strivit de hublou. ....şi a inceput prin a lovi violent avionul si motoarele care şi-au diminuat tractiunea. Am inceput să zburăm haotic...sus-jos,stânga-dreapta dar numai drept,nu. Luminile se stingeau şi se aprindeau in flash-uri. Doamnele sensibile ma intrebau cu o voce tremurândă,ce se întâmplă. Eu ii asiguram prin interfon că e doar o mică grindină şi să-şi fixeze centurile strâns pe talie. In tot acest timp zgomotul puternic făcea comunicarea foarte grea iar eu mă ţineam cu mâinile de centuri si de marginea scaunului. Sun comandantul. Nu-mi răspunde. Se auzeau lovituri mai mari şi mai mici din toate direcţiile. Eu in schimb eram cu genunchii inmuiaţi de teama unui dezastru produs la motoare...turbina avariata,palele sfaramate,gauri in fuselaj sau geamuri sparte,depresurizări. De toate imi treceau prin minte. Aproximativ două minute a durat nebunia. După ce s-a potolit eu zâmbeam forţat asigurând pasagerii că a trecut iar comandantul m-a sunat să mă intrebe daca suntem bine şi dacă observ ceva in cabină sau afară la aripi şi motoare.

Ajunşi la sol a trebuit să schimbam avionul. Avea totuşi nişte stricăciuni,după cum spuneau cei de la mentenanţă.

Pasagerii ne-au mulţumit şi mi-au strâns mâna. Mama lui de SIGMET.

Zboruri fără grindină vă doresc.


3 comentarii:

  1. Brrr, groaznic, m-a luat frica numai citind, sper sa nu trec niciodata prin asa ceva, nu de alta dar eu mor de inima. Bravo tie ca faci meseria asta, esti un curajos!

    RăspundețiȘtergere
  2. Wow! De acord cu Julia! Dar trebuie să recunosc că ai talent la scris, la descrieri :D Ține-o tot așa, și la job și la scris :)

    RăspundețiȘtergere
  3. pfii..nu imi pot inchipui cum se simte furtuna intr-un avion d'asta mic...dar cred ca e ca frunza dusa de vant...
    la cat mai putine furtuni!

    RăspundețiȘtergere